[sociallocker]
Cu toții am vrea să scăpăm, să obținem „pașaportul” că am trecut peste boală. Însă gripa aia pe care ai avut-o înainte de a începe pandemia a fost, cel mai probabil, doar gripă, oricât de ciudată ți s-ar părea acum.
Oficial, epidemia de COVID-19 a început la finalul anului trecut în China și a ajuns în restul lumii în 2020, cu primele cazuri înregistrate în SUA și Europa la finalul lui ianuarie și cu epidemia izbucnind la finalul lui februarie sau chiar în martie, în funcție de țară. Primul caz înregistrat în afara Chinei a fost pe 13 ianuarie, în Tot mai multe voci însă pun în discuție această evoluție și se întreabă dacă nu cumva virusul a apărut mai devreme. Cei care contestă timeline-ul s-ar putea împărți în trei categorii. Sunt medici sau epidemiologi care, pe baza felului în care evoluează virusul și a datei la care au fost depistate unele cazuri, se întreabă dacă nu cumva epidemia a izbucnit mai devreme. E o întrebare legitimă și, în unele cazuri, apar dovezi că, într-adevăr, virusul a fost prezent mai devreme într-o țară sau alta. Nu neapărat că a și circulat. Apoi, sunt oameni care au avut o gripă sau o răceală mai serioasă anul trecut, în noiembrie sau decembrie, sau chiar anul acesta, în ianuarie sau februarie, și care se întreabă acum dacă nu cumva au făcut boala. Răspunsul e aproape sigur că nu anul trecut și, foarte probabil, nu în ianuarie. Un test serologic le-ar putea lămuri dilemele, deși nu ar da un răspuns definitiv. O dată, pentru că nu sunt extrem de precise, a doua oară, pentru că nu îți pot spune când te-ai îmbolnăvit. La urma urmei, puteai lua virusul oricând din decembrie și până acum. Și, într-un final, sunt cei care se opun măsurilor luate de diverse state pentru a limita efectele pandemiei și caută tot felul de motive să demonstreze că „nu-i chiar așa de grav virusul ăsta”, asta dacă nu-i neagă direct existența. În general, aceștia se confundă până la identificare cu gașca de conspiraționiști, care încearcă să împingă în față orice știre alternativă care le poate servi agenda. Și, de cele mai multe ori, are legătură cu antivacciniștii. Discrepanțele existente au explicații care nu au legătură cu o „epidemie tăcută” sau neobservată, ci mai degrabă cu faptul că virusul are nevoie de un mediu propice pentru a se răspândi în masă.De unde diferențele?
Dacă ne uităm, însă, cu atenție la ceea ce era considerat primul caz într-o țară sau alta și la momentul izbucnirii epidemiei, primul caz nu e neapărat pacientul-zero. China a identificat coronavirusul în piața de animale vii din Wuhan, însă ulterior au depistat un pacient care a avut simptome similare Primul pacient care a fost internat cu simptomele unei pneumonii bizare a fost pe 1 decembrie, iar epidemia din piață a izbucnit nouă zile mai târziu. Chiar și așa, se crede că răspândirea virusului a fost accelerată, de fapt, de un eveniment organizat de autoritățile locale pe 18 ianuarie, la care au participat La fel și în SUA. Știrea că două decese din California au fost provocate de COVID-19 de ceea ce era considerat primul deces a circulat peste tot în lume. Cine a trecut însă de titlu a observat că acestea au fost înregistrate pe 6 și 17 februarie 2020. E, într-adevăr, mai devreme decât 29 februarie, când se considera că s-a înregistrat primul deces în SUA, în statul Washington, dar tot în 2020. Cele două persoane n-au călătorit în China și, pe baza lucrurilor pe care le știm despre timpul de incubare și evoluția bolii, medicii au speculat că virusul a ajuns în California în ianuarie, „dacă nu mai devreme”. Însă primul caz înregistrat de COVID-19, în SUA, a fost pe 23 ianuarie, la o femeie din Illinois întoarsă din China și în continuare nu avem vreun caz anterior. California este o destinație comună pentru oameni care vin din China, iar un timeline în care o persoană cu simptome ușoare a transmis-o cumva femeii care a murit pe 6 februarie e mai credibil. O anchetă epidemiologică ar putea stabili lucrul ăsta mai precis. Cu certitudine, însă, cazurile din Illinois, California și Washington nu sunt legate între ele, ceea ce arată că virusul a avut mai mulți vectori umani care l-au adus din China spre Statele Unite. Iar în New York, analizele genetice arată că virusul a venit în principal din Europa, La fel ca în China, epidemia a izbucnit abia când virusul a ajuns într-un mediu propice: orașe mari sau azile.Cazul aparte din Franța
În Franța, Yves Cohen, un medic de la spitalele Avicenne și Jean Verdier din nordul Parisului, spune că după ce a retestat probele unor pacienți cu gripă a găsit un caz de COVID-19 pe Bolnavul n-a călătorit în China, a fost bolnav două săptămâni, și-a infectat copiii, dar nu și nevasta, susține doctorul. Însă soția lucra lângă aeroport, ceea ce ar putea fi o explicație a sursei virusului. Declarațiile lui Cohen au fost făcute la un post TV și preluate de toată presa mai ales că, dacă se dovedește că a avut dreptate, ar fi primul caz înregistrat în afara Chinei.Cohen și colegii au publicat detalii despre caz într-un și spun că au luat toate măsurile necesare pentru a evita un rezultat fals-pozitiv. Însă tot Cohen spune că e singurul caz dintre cele circa 30 analizate, ceea ce arată că sunt șanse mult mai mari ca marea majoritate a celor care au avut simptome asemănătoare COVID-19 în decembrie să fi avut, de fapt, o gripă. Cum se explică, însă, acest caz și de ce epidemia n-a început mai devreme? Rowland Kao, epidemiologist de la Universitatea Edinburgh, spune pentru că e destul de posibil ca un virus apărut în China să ajungă repede în altă parte, dar nu înseamnă neapărat că s-a transmis mai departe. Ar putea fi doar un start fals, dar cum virusul a venit pe mai multe căi, la un moment dat a prins. Și să nu uităm că restul de teste reeavaluate, circa 30, au arătat că pacienții respectivi chiar au avut gripă, nu COVID-19. Până la descoperirea lui Cohen, primele cazuri cunoscute erau înregistrate pe 24 ianuarie, la Bordeaux și Paris – –, iar epidemia propriu-zisă a izbucnit spre finalul lui februarie.A fost găsit un caz de COVID-19 pe 29 decembrie, la un pacient internat cu gripă.